Despre mine

Scriitoare

CV

Năsută în 17 ianuarie 1960, în satul Ştefăneşti, raionul Floreşti (judeţul Soroca). Primul din cei trei copii ai lui Neculai Guţanu (născut Apetri) şi  ai Zinaidei (născută Moraru);

1977-1981, studii universitare la Facultatea de Filologie, specialtatea Limba şi literatura română (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi);

1981-1984, profesoară de limba şi literatura română la şcoala nr.1 din Bălţi, acutalul Liceu Teoteric „Mihai Eminescu”;

1984-2012, angajată la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (2000-2010, decan al Facultăţii de Filologie; 2010 – 2012, prorector pentru activitatea ştiinţifică);

2012 – angajată a Universităţii de Stat din Moldova (Şef al Departamentului Cercetare şi Inovare);

1991 – doctor în filologie la Institutul de Literatură al A.Ş.M., cu o cercetare în domeniul pozei basarabene pentru copii;

1996 –  conferenţiar universitar;

2006 – prezent, conducător de doctorat la Literatura română;

1995 – prezent, redactor-şef adjunct al revistei literare Semn;

2010 – 2012, redactor-şef al revistei ştiinţifice Noua Revistă Filologică (NRF);

Membru al unor uniuni de creaţie: Uniunea Scriitorilor din  Moldova – 1998; Uniunea Scriitorilor din România – 2003; PEN – Centru, filialla Chişinuă – 2005;

1976 – debut absolut la Tinerimea Moldovei;

1998 –  debut editorial la Editura Cartier.

Cărţi publicate:

Autor:

  • iubirea noastră e o doamnă frumoasă (poezie), Editura Vinea, Bucureşti, 2015, 88 p. (Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău, ed. a XXIV-a, 2015);
  • Romanul generaţiei 80: construcţie şi reprezentare (eseu), Editura Cartier, Chişinău, 2014, 248 p.; (Premiul Consiuliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2015; Premiul Primăriei mun. Chişinău, 2015);
  • acum (poezie), Editura TipoMoldova, Iaşi, 2013;
  • oleandrii mă strigă roz (poezie), Editura Cartier, Chişinău, 2010 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Chişinău; Premiul Salonului Internaţional de Carte, Chişinău, Ediţia a XX-a;
  • Cerc deschis. Literatura română din Basarabia în postcomunism (critică literară), Editura Timpul, Iaşi, 2007 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Chişinău;
  • Jocurile alterităţii (poetică şi critică literară), Editura Cartier, Chişinău, 2002 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova; Premiul revistei Convorbiri literare, Iaşi, România);
  • o săptămînă de poeme nescrise (poezie), Editura Cartier, Chişinău, 1998 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Coautor:

  • Istoria critică a literaturii române din Basarabia: pe genuri, Editurile Ştiinţa, Arc, Chişinău, 2004;
  • Eugeniu Coşeriu, Universul din scoică ( interviuri), Editura Ştiinţa, Chişinău, 2004;
  • Cvartet pentru o voce şi toate cuvintele (eseu dramatic), Editura Arc, Chişinău, 2001 -Premiul III al Ministerului Culturii din Republica Moldova; reeditare – 2009.

Antologator:

  • Literatura din Basarabia în secolul XX. Literatură pentru copii (antologie), Editurile  Ştiinţa. Arc, Chişinău, 2004.

Texte traduse în limbile: engleză, franceză, rusă, magheară, slovenă, germană, ucraineană, spaniolă, catalană.

9 răspunsuri la Despre mine

  1. Aurica zice:

    Ma bucur pentru tine. Sanatate su succese.

  2. Irina Movilă zice:

    Dna Maria, foarte interesant saitul. Am citit, și se simte ca am vorbit cu Dumneavoastra. Ati facut un lucru bun pentru oameni „din trecut”.

  3. Ludmila zice:

    Dna Maria,eu nu va invidiez si va birfesc.Eu va invidiez si va admir.La Multi Ani!

  4. Maria Ciobanu zice:

    CUVÎNT PENTRU MARIA ŞLEAHTIŢCHI, DASCĂLUL LITERATURII ROMÂNE.
    (Maria Ciobanu)

    A vorbi despre Maria Şleahtiţchi Poeta, Omul, Pedagogul este uşor şi nu este…
    A vorbi despre o istorie a Literaturii Române este uşor şi nu este…
    A vorbi despre Cea care ne-a cultivat dragostea pentru cursul Marii Clasici tot nu este deloc uşor…
    E uşor să vorbeşti despre prof. Maria Şleahtiţchi – Cea săritoare la nevoie, înţelegătoare, făcătoare de bine.
    Era foarte atentă la ceea ce afirma sau critica. N-a ironizat niciodată vorba unui interlocutor, chiar dacă acesta din urmă ar fi meritat să fie penalizat fără milă. A avut (şi mai are) atîta răbdare cu adevărat FILOLOGICĂ, o înţelegere preluată din Natură şi o Educaţie desăvîrşită pentru că: “Natura şi Educaţia sunt asemănătoare. Într-adevăr, educaţia transformă pe om şi transformîndu-l îi dă (a doua) natură ” (Demostene).
    E uşor să vorbeşti despre Cea care ne dădea răspuns la orice întrebare, despre Cea care asemeni unei enciclopedii ne trezea interesul faţă de cursurile predate (îţi lua sufletul şi-l ţinea în mîini pînă la pauză), un profesor simplu și modest din fire, dar care avea ceva cu care ne atrăgea (probabil o baghetă magică). Cu ce anume? Nici pînă la momentul de față nu pot lămuri. E uşor să vorbeşti despre Cea alături de care timpul a zburat neobservat. E uşor să vorbeşti despre Cea care le reuşea pe toate. Era alta… Era o adevărată Doamnă prin: ţinută, vorbă, exprimare, caracter… De la ea am învăţat despre Eminescu, Călinescu, Maiorescu.
    Și acum, mergînd pe lângă blocul III al Facultății de Filologie, niciodată nu ratez această șansă de a intra în aula 340 unde am promovat prelegeri cu doamna Șleahtițchi. Deși sunt conștientă de faptul că timpul curge ireparabil, ceea ce este o lege a vieții, îmi aduc aminte cu o nostalgie de acele cîteva momente cînd am fost fericiți, frumoși, geniali… și de acele amintiri frumoase, amintiri din vremi trecute care încep a mă răscoli. Timp de 5 ani şi jumătate Ea a fost profesoară eu –studentă. A fost conducătorul lucrării mele de licenţă şi de master. Cu toate că nu mai activează în Bălți, a fost și va rămîne o filă, o filă din istorie, pe care nu o rescrii niciodată. Şi totuşi, pînă la urmă, am conştientizat faptul că m-am ataşat de Ea…cu toate că nu i-am mărturisit-o niciodată… Vă admir şi …Vă simt lipsa!

    • Îţi mulţumesc, Maria. Personajul despre care vorbeşti îmi pare uneori „un om pe care l-am cunoscut” şi eu. Cred că ai prins o imagine, o alteritate a mea, fixată în timpul tău personal, care m-aş bucura să fie şi al altor studenţi – mulţi studenţi -, pe care i-am avut pe întinerea a aproape trei decenii la Universitatea din Bălţi. Îmi dau seama prea bine că imaginea pe care ai reţinut-o tu nu este neapărat identică cu cea pe care şi-au creat-o alţi studenţi – fiecare student care, violens-nolens, a trebuit să mă suporte ca profesor…
      Ceea ce aş vrea să ştie foştii mei studenţi e că, exceptînd greşelile inerente unui om în formare, m-am străduit, pe cît mi-au permis puterile şi vremurile, să-i învăţ. Chiar şi pe acei care mă consideră un anti-model (mai ştii cum poate fi citit un gest, o replică, o criză de nervi, atîtea şi atîtea cîte i se pot întîmpla unui om viu?!), îi îndemn să lase în trecut ce nu le-a plăcut în felul meu de a-i învăţa, în felul meu de a fi un coleg puţin mai înaintat în ani şi în cunoştinţe şi să fie mai buni decît am putut fi eu. Vă mulţumesc tuturor că aţi avut răbdarea să mă ascultaţi 80 de minute la rînd, 80 de minute X n cursuri în 28 de ani…

  5. Maria Ciobanu: A avut (şi mai are) atîta răbdare (Maria Şleahtiţchi) cu adevărat FILOLOGICĂ, GG: Sunt curios să intru-n filosofiiile răbdării FILOLOGICE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s