Martie învăluit în ceaţă

Redactînd un manuscris, am dat de un poem mai vechi (1998) care mi s-a aşezat din nou pe suflet, cu ceţurile dense ale dimineţilor de martie…

 

despărţire

valea nu era-n fum fluierele lipseau cu desăvîrşire

era o ceaţă densă de lapte muls cu noaptea-n cap

ca la sfîrşit de secol de  mileniu de veac

 

plecau fără a şi-l lua fiecare pe celălalt

celălalt pe celălalt ceilalţi pe ceilalţi

el pleca să locuiască spaţiile altor poeme

asemenea altor iubiri

ea pleca la bucătărie să-şi prepare

o cafea naturală

 

despărţirea lor fu calmă dar mult mai frumoasă

decît în realitate căci era ultima lor despărţire

şi fiinţa urma să nu mai treacă pe-aici

 

acest aflux de luciditate îi irita

şi le demola construcţia ludică

a destinelor lor bizare şi desuete

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în poeme și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Martie învăluit în ceaţă

  1. victor zice:

    MEREU AM ADMIRAT EUL DUMNEVOASTRA SI-L ADMIR PINA IN PREZENT.. VERSURILE RESPECTIVE ESTE UN ELEXIR CE TAMADUE RANA SI TOTODATA UN PARFUM CU MIROS DE BUSUIOC SI VISNA COAPTA… v. ciubotaru (Zurab)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s